All posts by admin

Lișnău

   Denumirea localităţii Lisnău vine din limba slavă şi înseamnă pădure”. În prima jumătate a secolului XIV., Lisnău a fost o aşezare plătitoare de impozite; prima atestare documentară a satului se datează din 1332. 

   Lisnău este situat într-una din văile Munţilor Întorsurii, la marginea estică a Depresiunii Trei Scaune, în valea Pârâului Lisnău. Satul are o populaţie de 447 locuitori, conform recensământului din 2002.

   Dintre atracţiile turistice ale satului amintim biserica reformată din centru, monument istoric (foto nr.1), înconjurat de un gard din piatră, în formă de cerc, rămăşiţe ale cetăţii. Turnul de clopot a fost construit în locul intrării acestei cetăţi. Pe globul de pe turn – ca şi în stema secuiască – se află Soarea şi Luna aurită. În turn putem vedea unul dintre cele mai renumite clopote renascentiste din zonă, ornată cu frunze cu „nervuri din metal”, considerat monument de artă. Acest clopot a fost executat de către meşterul braşovean Lampen Henrik din 1693. Biserica încă mai poartă stilul gotic.  

   În ţintirimul bisericii s-a descoperit groapa comună a victimelor epidemiei de ciumă din anul 1719. În amintirea victimelor, locuitorii din Lisnău au ridicat un stâlp comemorativ din lemn sculptat în 1992 (sculptat de fraţii Haszmann din Cernăuţi). În biserică putem vedea şi placa milecentenariană. În parcul micuţ din faţa clădirii se află monumentul istoric ale celor 50 victime din Lisnău din primul război mondial, înconjurat de zece tei (foto nr.3). Tot aici a fost aşezat stâlpul funerar din lemn sculptat în memoria aniversării de 150 ani de la revoluţia din 1848-49 şi a luptei pentru independenţă din comitatul Trei Scaune 

   În Lisnău mai există o biserică greco-catolică veche (foto nr.2) şi o biserică ortodoxă, care a fost construită în cinstea Sfântului Petru şi Paul. Unul dintre clopotele bisericii ortodoxe a fost turnat în anul 1796.

   În locul bisericii romano-catolice din sat s-a ridicat o capelă nouă în cinstea Sfintei Fecioară în anul 1970. O altă valoare turistică din sat este casa lui Bedő Tivadar.

    Persoane importante născute în sat: Kováts Pál (1630-1695), profesor, cronicar, L. Damó Kálmán (1823-1863), poet, revoluţionar, Dancsuly András (născut în 1921), scriitor, profesor, Vargha Jenő (născut în 1924) chimist, profesor, Kese György (1906-1977), medic, scriitor de specialitate. 

    Posibilităţi de investiţii: industria lemnului, diferite meşteşuguri (de ex. olăritul, căci în zonă se găseşte lut galben de calitate foarte bună), agricultură (în special creşterea animalelor), turism rural.

 

                                    

Bicfalău

www.bicfalau.ro

Satul Bicfalău este situat într-o ambianţă pitorească la poalele Munţilor Întorsurii (foto nr.1), înconjurat  de pădure de fag. Prima atestare documentară despre aşezare se datează din 1332. Satul are a populaţie de 379 locuitori conform recensământului din 2002.

   Lângă drumul principal DJ-103 se află şcoala construită de statul maghiar, fiind una dintre cele 400 de şcoli populare construite în anul 1896. Pe faţada ei se află placa comemorativă veche, pe care putem citi: „Cu ocazia existenţei Ungariei de un mileniu”.

   Din vechea biserică reformată fortificată mai există doar turnul oval medieval şi ruinele fortăreţei cu crenel din secolul XVI-XVII (foto nr. 3). Turnul de clopot a fost iniţial fortificat. Cu creneii înguşti acest turn este şi astăzi unic în judeţ. Cupola originală a turnului, numită şi cupola cu lanternă a fost schimbată în cupolă în formă de piramidă în anul 1937, conform proiectului efectuat de Debreczeni László. În locul bisericii gotice mici s-a construit una nouă în anul 1863. Clopotul unic al bisericii, turnat de meşterul braşovean Johannes Neidel în anul 1640, se mai aude şi astăzi. Ceea ce îl face pe clopot şi mai valoros, este faptul, că pe clopot s-a sculptat un text în formă circulară în limbile latină şi maghiară. Cimitirul străvechi din faţa bisericii s-a renovat în anul 2002, pietrele funerare străvechi au fost curăţate şi restabilite.  

   Dintre conacele cu arhitectură frumoasă amintim conacul Simon de pe strada Mare, construită în anul 1793, având o prispă din piatră, cu arcade şi coloane. Tot în această stradă se află casa Jantsó, iar în strada Bisericii putem vedea casa lui Zsigmond Ödön . Această casă are o prispă asimetrică, boltită, arcuită, ornată în stil baroc. Alte conacuri şi case importante: conacul lui Páll Gergely, pe strada Mare, construit în anul 1830, având prispă cu arcadă şi bulumacul porţii din piatră, ornat cu elemente baroce; conaculMolnár de pe dig, datat din anul 1822, cu prispă populară, coloane joase cu arcade, fiind unic în Bicfalău. Alte conacuri considerate monumente de artă sunt: casa Bőjthe – Cseke din anul 1860, casa lui Harkó Lajos, conacul lui Vén – Ábrahám, casa Zátyi, casa lui Páll Gergely etc.

   Turiştii pot vizita cetatea Csiga, situată în mijlocul pădurii Bicfalău, despre care bătrânii încă mai povestesc lucruri stranii: „În cetate era o fântână fără fund, deasupra căreia atârna o găleată din aur”. Din cetate în pivniţă ducea o scară în spirală. Probabil de aici îşi are originea denumirea cetăţii. „Cetatea le-a aparţinut uriaşilor. Ei au construit cetatea, acolo îşi ascundeau comorile. Mulţi au făcut săpături ca să găsească aceste comori”- povestesc bătrânii. Istoria cetăţii Csiga este asociată adeseori cu piatra Décse, aflată pe păşunea numită Pójás

   Pădurea din Bicfalău este foarte bogată în ciuperci şi este deasemenea este un teritoriu de vânătoare excelentă. 

   Din rândul personalităţilor importante născute la Bicfalău numim pictorul şi gravatorul pe aramă Koréh Zsigmond (1761-1793) şi discipolul lui, Bikfalvi Falka Samuel (1766-1825), tipograf şi gravator în aramă, născut însă la Făgăraşi. Aici s-a născut şi lingvistul şi scriitorul de manuale şcolare, Simon Gábor (1857-1907).

   Datorită posibilităţilor de turism din zonă, turismul rural capătă importanţă din ce în ce mai mare. În ultimul timp s-au construit multe pensiuni, case de vacanţă, reconstruite din conacuri vechi (Öregdiófa) sau construcţii noi (Mókus, Téglás). În clădirea fostei primării turiştii pot vizita colecţia etnografică permanentă a Asociaţiei Culturale Bikk-makk.

   Posibilităţi de investiţii: meşteşuguri, artă populară şi turism, turism rural. 

 

                            

 

 

Sântionlunca

Sântionlunca este sat gemen, situat pe malul drept al Râului Negru, pe partea estică a Câmpiei Frumos, vizavi de Lunca Reci , de-lungul drumului naţional E-574

Satul Sântionlunca de astăzi a fost compus din unirea a două aşezări, şi anume Sântion şi Lunca (1900). La recensământul populaţiei din 2002, Sântionlunca a avut 797 de locuitori.

Prima atestare documentară a satului Sântion se datează din anul 1332; satul şi-a primit numele probabil de la Sfântul Ioan sau Sfântul Ivan

Unirea celor două sate s-a decis în anul 1899. Majoritatea reprezentanţilor din consiliul local doreau denumirea de Sântion, o mică parte dintre consilieri ar fi vrut ca satul să se numească Lunca. Pentru a decide denumirea finală a satului, ei au apelat la ministrul de interne, însă acesta i-a cedat adunării generale excepţională al comitatului Trei Scaune această decizie; adunarea generală însă – luând în consideraţie istoria satului, numărul populaţiei respectiv faptul, că multe familii purtau pe vremea aceea numele satului, a propus în final denumirea de Sântion. Acest eveniment a avut loc în data de 23 martie 1900. Locuitorii din Lunca însă n-au fost de acord cu această decizie şi au apelat la autorităţile supreme în scopul rediscutării cazului. Premierul, luând în consideraţie cererea locuitorilor din Lunca, a decis ca numele celor două sate unite să fie Sântionlunca.

Satul a devenit cunoscut în special datorită primei soţii al scriitorului Jókai Mór, actriţa dramatică, Laborfalvi Róza(născută Benke Judit, 1817 – 1886). Din şirul atracţiilor turistice din sat amintim biserica romano – catolică, monument istoric respectiv capela Szentiványicu turnul husar, în stil baroc. Biserica unitariană din Lunca s-a construit în anul 1826 , în interiorul ei se află o placă comemorativă din 1939, în memoria lui Berde Mózsa (1815-1899), fost lider şi personalitate a revoluţiei din 1848-49.

Conacuri şi curii : Casa Szentiványi, conacul Apor Henter, casa Bucs – Gáll (proiectat de Kós Károly), în faţa căreia se află o poartă secuiască monumentală.

Industria tradiţională de morărit funcţionează şi în zilele noastre.

Personalităţi importante născute în sat: Szentiványi Márkos Dániel (1618-1680), profesor universitar, episcop unitarian, Laborfalvi Berde Áron (1818-1892), profesor universitar, primul rector al universităţii din Cluj, membru al Comitetului Ştiinţific Maghiar, Szentiványi Gábor (1888-1952), prefect al comitatului Trei Scaune, victimă al fostului regim comunist.

Posibilităţi de investiţii: industria alimentară (industria de morărit), agricultură, turism (turism rural) şi alte servicii. Pâinea de casă şi colacul secuiesc (kürtőskalács, foto nr.5) din Sântion sunt foarte recunoscute. Aici trăieşte Fazakas Sándor, meşterul popular al sculpturii în oase

 

 

 

OZUN

fotografie: Kocsis B. János

OZUN 


 

Prima atestare documentară a satului, sub numele de „Sacerdos de Wzom” se datează din anul 1332, iar în anul 1567 satul are deja 68 de gospodării. Numele de Ozun îşi are originea din limba turcă veche şi înseamnă „lung”.

   

Istoria numelui

  • 1332 – Sacerdos de Wzom
  • 1335 – Uzum
  • 1567 – Wzon
  • 1642 – Úzon
  • 1750 – Ozun
  • 1760 – Ozon
  • 1850 – Ozuna
  • 1854 – Uzon
 

Numărul de locuitori

  • 1567 – 68 gospodării
  • 1786 – 114 gospodării, 603 locuitori
  • 1850 – 328 gospodării, 1433 locuitori, din care 1104 de etnie maghiară
  • 1873 – 357 gospodării, 1611 locuitori
  • 1881 – 380 gospodării, 1764 locuitori, din care 1680 cu limba maternă maghiară
  • 1910 – 426 gospodării, 1785 locuitori, din care 1698 cu limba maternă maghiară
  • 1920 – 585 gospodării, 1745 locuitori, din care 1376 de etnie maghiară
  • 1930 – 2065 locuitori, din care 1571 de etnie maghiară, 1823 cu limba maternă maghiară
  • 1944 – 538 gospodării, 2201 locuitori, din care 2044 de etnie maghiară, 2044 cu limba maternă maghiară
  • 1966 – 2451 locuitori
  • 1992 – 2714 locuitori
  • 2002 – 2583 locuitori

    Locuitorii satului sunt secui liberi, care – datorită oraşului Braşov din apropiere – fac cunoştinţă şi devin adepţi ai reformaţiei.

 
Biserica reformată

     În sat există mai multe monumente istorice. În centru putem vedea biserica reformată din secolul XV. având planul de bază în formă de ouă; fosta cetate asediată de către Géczy András, căpitanul lui Báthory Gábor, iar mai târziu, în anul 1612, ocupată de către oştirea braşovenului Weiss Michael. În anul 1704 satul a fost nimicit într-un incendiu, distrugând biserica şi cetatea. În 1706 soldaţii din armata habsburgilor în lupta împotriva lui Rákóczi au pus stăpânire pe cetatea din Ozun, iar curuţii o asaltează.

    Cutremurul din 1738 şi în special cel din 1802 a nimicit cetatea, iar turnul porţii a fost destrămat. În locul acestui turn, în perioada 1842-44, s-a construit turnul de clopot cu cupola în formă de ceapă, existentă şi astăzi, în care se găsesc două clopote. Pereţii cetăţii a fost demolaţi în anul 1901. În grădina bisericii putem vedea monumentul milecentenarial al cărei placă comemorativă din bronz a fost proiectată de artistul Petrovits István.

Biserica ortodoxă cu hramul Naşterea Maicii Domnului
           

Biserica ortodoxă construită în anul 1832 al cărei hram este Sfânta Maria.

     
Biserica catolică
   

În partea opusă a centrului se află biserica romano-catolică, construită în anii 1909-1911 Motto-ul bisericii: Înălţarea la Cer. În biserică se află placa comemorativă a victimelor din al II-lea război mondial (1945). Începând cu anul 1943 Ozun are propria parohie

       
Clădirea Școlii Generale „Tatrangi Sándor”

Tot în centru se află şcoala generală „Tatrangi Sándor”. Pe stâlpul funerar din lemn sculptat se află inscripţia, conform căreia această şcoală a funcţionat ca instituţie publică de învăţământ încă din anul 1648. Mormântul fondatorului şcolii, „Tatrangi Sándor”(1797-1875) se află în cimitirul satului.

 
Clădirea Primăriei comunei Ozun
Obeliscul martirilor din al II-lea război mondial
     

În faţa primăriei construită în anul 1896 se află obeliscul martirilor din al II-lea război mondial iar aproape de centru, lângă terenul de sport, putem vizita hala modernă de sport construită în anul 2004).

   
Parcul central
Conacul Pünkösti

În sat există mai multe conacuri şi curii construite în secolul XVIII. (castelul Béldi-Mikes, conacul Újvárossy-Ágoston, conacul Temesváry etc.), care poartă semnele barocului popular, ale stilului rococo şi empire. Conacul Pünkösti este deasemenea considerat monument de artă). Acoperişul său înalt, dublu este o variantă a mansardei populare (construit în secolul al XVII-lea). În această clădire a funcţionat în trecut biblioteca „Erdélyi Lajos”, iar în anul 2019 se află sub renovare, finanțat din fonduri Europene. Construcţia populară tradiţională este reprezentată de mai multe clădiri din lemn, cu acoperiş din şindrilă, ca de exemplu casa lui Bába Mózesné datată din prima treime a secolului XIX. şi casa lui Páljános Adolf (fosta cazarma de husari), construită în stil renascentist, la începutul secolului al XIX-lea. Un detaliu foarte frumos este prispa boltită a casei.  

Conacul Temesvári

Comuna Ozun este locul de naştere al multor personalităţi publice, dintre care îl amintim pe poetul Béldi Mátyás (1707-1804), pe Erdélyi Lajos (1871-1932), preot reformat, scriitor, lingvist, profesor universitar, pe D. Veres Jenő (1882-1968), preot reformat, scriitor, editor şi traducător; familia Pünkösty, dintre care Pünkösty Gergely (1820-1912), maior în revoluţia din 1848-49. În memoria lui s-a ridicat un stâlp comemorativ din lemn sculptat în centrul satului în 1999. Mai departe îl amintim pe Pünkösti Pál (1804-1868), husar în revoluţia din 1848-49, pe Pünkösti Ferenc (1835-1898), care a avut onoarea de a-l primi personal în sat pe scriitorul Jókai Mór şi care a fost fotografiat personal de istoricul Orbán Balázs, în timp ce făcea cercetări în zona Ozunului.

Conacul Ujvárossy-Ágoston

 

Aici s-a născut şi scriitorul contemporan Beke György şi meşterul popular Páljános Ilona.

     
Biblioteca Comunală „Erdélyi Lajos”

Mesaj primar

 

Prin acest site dorim să faceţi cunoştinţă cu împrejurimile geografice, cultura, tradiţiile şi obiceiurile populare, programele şi serviciile oferite de noi, cât şi cu posibilităţile de investiţii economice în zonă.

Cea mai mare comună din judeţul Covasna constituită din şapte sate (Ozun, Sântionlunca, Lisnău, Bicfalău, Lunca Ozunului, Măgheruş, Lisnău-Vale) este situată în depresiunea Braşovului, la hotarele sud-estice ale comitatului Alsóháromszék (Trei Scaune) la 9 km distanţă de Sfântu Gheorghe, 27 km de Braşov şi 30 km de Covasna.

Satele care aparţin comunei noastre sunt aşezări vechi; prima atestare documentară a localităţii Ozun, Sântion, Lisnău şi Bicfalău se datează din anul 1332.

Armonia unică şi specială, valorile religioase şi culturale, arta populară şi folclorul satelor, combinate cu ambianţa naturală, zonele ocrotite şi peisajul pitoresc oferă vizitatorilor posibilităţi variate şi bogate de a-şi petrece timpul.

Vă invităm să vizitaţi satele comunei Ozun, să faceţi cunoştinţă cu arta culinară şi ospitalitatea sătenilor, să faceţi excursii pe jos sau cu bicicleta în zonele ocrotite din apropiere, unde puteţi savura şi cerceta frumuseţile naturii, cu flora şi fauna bogată, să simţiţi şi să vă bucuraţi de aerul curat şi proaspăt, liniştea pădurilor şi sunetul pârâurilor.

Investitorii se vor bucura – pe lângă situaţia strategică excelentă a comunei noastre – de sprijinul infrastructural complet al consiliului local şi de resurse umane de calitate.

În acest scop vă dorim sănătate şi toate cele bune. Veniţi cu noi într-o călătorie virtuală în comuna Ozun!

Sperăm că v-am atras atenţia asupra comunei Ozun, că ne veţi vizita în curând şi ne vedem ca musafiri, prieteni sau investitori.

Să ne vedem în Comuna Ozun !

Cu stima: dr. Ráduly István

Primarul comunei Uzon

 

 

Contact:

Telefon: 004-0267-331002

Fax: 004-0267-331003

Mobil: 0040-74-302-6636

E-mail: primaria@ozun.ro

 

Read more… →