Bicfalău

www.bicfalau.ro

Satul Bicfalău este situat într-o ambianţă pitorească la poalele Munţilor Întorsurii (foto nr.1), înconjurat  de pădure de fag. Prima atestare documentară despre aşezare se datează din 1332. Satul are a populaţie de 379 locuitori conform recensământului din 2002.

   Lângă drumul principal DJ-103 se află şcoala construită de statul maghiar, fiind una dintre cele 400 de şcoli populare construite în anul 1896. Pe faţada ei se află placa comemorativă veche, pe care putem citi: „Cu ocazia existenţei Ungariei de un mileniu”.

   Din vechea biserică reformată fortificată mai există doar turnul oval medieval şi ruinele fortăreţei cu crenel din secolul XVI-XVII (foto nr. 3). Turnul de clopot a fost iniţial fortificat. Cu creneii înguşti acest turn este şi astăzi unic în judeţ. Cupola originală a turnului, numită şi cupola cu lanternă a fost schimbată în cupolă în formă de piramidă în anul 1937, conform proiectului efectuat de Debreczeni László. În locul bisericii gotice mici s-a construit una nouă în anul 1863. Clopotul unic al bisericii, turnat de meşterul braşovean Johannes Neidel în anul 1640, se mai aude şi astăzi. Ceea ce îl face pe clopot şi mai valoros, este faptul, că pe clopot s-a sculptat un text în formă circulară în limbile latină şi maghiară. Cimitirul străvechi din faţa bisericii s-a renovat în anul 2002, pietrele funerare străvechi au fost curăţate şi restabilite.  

   Dintre conacele cu arhitectură frumoasă amintim conacul Simon de pe strada Mare, construită în anul 1793, având o prispă din piatră, cu arcade şi coloane. Tot în această stradă se află casa Jantsó, iar în strada Bisericii putem vedea casa lui Zsigmond Ödön . Această casă are o prispă asimetrică, boltită, arcuită, ornată în stil baroc. Alte conacuri şi case importante: conacul lui Páll Gergely, pe strada Mare, construit în anul 1830, având prispă cu arcadă şi bulumacul porţii din piatră, ornat cu elemente baroce; conaculMolnár de pe dig, datat din anul 1822, cu prispă populară, coloane joase cu arcade, fiind unic în Bicfalău. Alte conacuri considerate monumente de artă sunt: casa Bőjthe – Cseke din anul 1860, casa lui Harkó Lajos, conacul lui Vén – Ábrahám, casa Zátyi, casa lui Páll Gergely etc.

   Turiştii pot vizita cetatea Csiga, situată în mijlocul pădurii Bicfalău, despre care bătrânii încă mai povestesc lucruri stranii: „În cetate era o fântână fără fund, deasupra căreia atârna o găleată din aur”. Din cetate în pivniţă ducea o scară în spirală. Probabil de aici îşi are originea denumirea cetăţii. „Cetatea le-a aparţinut uriaşilor. Ei au construit cetatea, acolo îşi ascundeau comorile. Mulţi au făcut săpături ca să găsească aceste comori”- povestesc bătrânii. Istoria cetăţii Csiga este asociată adeseori cu piatra Décse, aflată pe păşunea numită Pójás

   Pădurea din Bicfalău este foarte bogată în ciuperci şi este deasemenea este un teritoriu de vânătoare excelentă. 

   Din rândul personalităţilor importante născute la Bicfalău numim pictorul şi gravatorul pe aramă Koréh Zsigmond (1761-1793) şi discipolul lui, Bikfalvi Falka Samuel (1766-1825), tipograf şi gravator în aramă, născut însă la Făgăraşi. Aici s-a născut şi lingvistul şi scriitorul de manuale şcolare, Simon Gábor (1857-1907).

   Datorită posibilităţilor de turism din zonă, turismul rural capătă importanţă din ce în ce mai mare. În ultimul timp s-au construit multe pensiuni, case de vacanţă, reconstruite din conacuri vechi (Öregdiófa) sau construcţii noi (Mókus, Téglás). În clădirea fostei primării turiştii pot vizita colecţia etnografică permanentă a Asociaţiei Culturale Bikk-makk.

   Posibilităţi de investiţii: meşteşuguri, artă populară şi turism, turism rural. 

 

                            

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *